Fluturi în stomac, amintiri de neuitat și o poveste cu suflet

Cincșor Case de Oaspeți, mai 2017. Locul în care mi-am lăsat o parte din suflet. Este ca atunci când te îndrăgostești: ai fluturi în stomac, te gândești tot timpul la el/ea, recitești mesajele, ai vrea să fii tot timpul cu el/ea. Așa și cu această călătorie a noastră la Cincșor: a fost o chimie incredibilă între noi și locurile acelea, mă uit la pozele de acolo de câteva ori pe zi, privesc pe geamul apartamentului din București și îmi imaginez priveliștea de acolo, mă trezesc frecvent vorbind despre acest loc și… mi-e dor.

Cincșor Case de Oaspeți

Nu vă imaginați că am stat vreo săptămână la Cincșor. Au fost cam 24 de ore, dar nu-i așa? 24 de ore sunt mai multe decât suficiente pentru a te îndrăgosti pe viață.

Pentru cine încă nu știe nimic despre Cincșor, vă spun că este un sat din comuna Voila, județul Brașov. Aș spune însă că este un atriu din inima Transilvaniei, un loc pus atât de frumos pe hartă de doi oameni pasionați, Carmen Schuster și Michael Lisske, proprietarii caselor de oaspeți.

Carmen este născută într-o familie de sași din satul Cincșor, unde de altfel a urmat și școala, școală care astăzi este o fermecătoare casă de oaspeți. În anii `80, din cauza presiunilor și șicanelor comuniștilor, Carmen Schuster și familia sa au plecat în Germania. Aici a urmat calea studiilor în domeniul economic și a început o carieră de succes în domeniul bancar. Dar vocea pământului există, și deși viața în Germania era ceea ce mulți ar numi perfectă, Carmen a revenit în România în 1998. În primă instanță, pentru a se implica în construirea unui sistem bancar eficient. Dar vestea că școala din Cincșor, în care și-a petrecut copilăria și din care și-a extras primele valori, este de vânzare și a ajuns groapa de gunoi a satului, a determinat-o să acționeze. Așa că a investit în această clădire și când spun a investit, nu mă refer doar la bani. Resursele cele mai importante în procesul de restaurare al acestui loc poate că au fost de fapt dedicarea, răbdarea, perseverența, pasiunea, credința că se poate, verticalitatea. Dar nu-i așa, Lucian Blaga avea perfectă dreptate când se întreba și răspundea atât de frumos: ”De ce nu se grăbește melcul? Fiindcă ține să facă pretutindeni pe unde merge un drum de argint.” Și asta a făcut acest cuplu, Carmen și Michael, și cu casa parohială, aflată vis a vis de școală, transformând aceste locuri în poveste.

Cincșor Case de Oaspeți

Casele de oaspeți de la Cincșor au un farmec aparte, ceva ce nu am întâlnit niciunde în lumea asta. Au autenticitate, au parfum de istorie și de trecut, au echilibru, au frumusețea pe care doar lucrul cu suflet făcut o poat eavea, au o pace pe care nu o poți găsi oriunde. Este un loc de reconectare, regăsire, relaxare, reevaluare a valorilor și a priorităților. Modul în care timpul se scurge acolo nu poate să nu te pună pe gânduri. Aici pare că ai timp să iubești, să zâmbești, să respiri un aer pur, să citești, să scrii, să visezi, să meditezi. Aici timpul chiar pare să aibă răbdare.

Cincșor Cade Oaspeți

Pentru Carmen Schuster și soțul ei, un istoric pasionat de Transilvania, în tot acest demers de restaurare și reînsuflețire, nu a fost ușor. Și nu doar pentru că viața lor profesională a continuat în tot acest timp în paralel și la distanțe apreciabile de Cincșor – București și Berlin. Ci mai ales pentru că statul român nu încurajează astfel de demersuri, șicanele și birocrația există în continuare, chiar dacă regimul comunist a căzut. Este nevoie de o schimbare urgentă și radicală în acest sens pentru că astfel de oameni, care investesc cu pasiune în astfel de locuri, le redau viața și strălucirea, le dau culoare și parfum, atrag turiști din toate colțurile lumii și fac să se vorbească la superlativ despre România, astfel de oameni merită premiați, ajutați cu facilități, scutiți de taxe și impozite, încurajați să-și ducă munca mai departe. Este inutil să vă spun că nimic din toate acestea nu se întâmplă, ci dimpotrivă. Dacă legislația s-ar modifica în favoarea lor, poate că și alți oameni s-ar simți inspirați să investească în tradiție și să dea un puls nou unor locuri peste care s-a așezat praful nepăsării.

În casele de oaspeți de la Cincșor te simți ca într-o vizită la niște prieteni dragi. Gazdele stau la povești cu fiecare oaspete în parte, îți oferă din căldura lor, își deschid sufletele și te onorează cu frumusețea lor. Îți prezintă istoria locurilor, îți aduc în atenție povești neștiute și împărtășesc cu tine din emoțiile lor. Biserica Evanghelică din vecinătatea caselor de oaspeți este o adevărată bijuterie pe care nu am fi descoperit-o dacă nu era Michael, soțul lui Carmen, care să ne poarte prin istoria ei, care să ne prezinte fiecare colțișor cu un har aparte.

Cincșor Case de Oaspeți

Nu trebuie să vă mai spun că serviciile de cazare sunt la cel mai înalt nivel: de la confort, curățenie, felurile de mâncare deosebite, cu ingrediente naturale, până la cadrul natural absolut superb, verdeață, flori, copaci, hamace, locuri de relaxare în care timpul stă în loc.

Recunosc, marea mea dragoste se îndreaptă spre biblioteca de aici, o bibliotecă așa cum doar în vise am văzut, un loc fermecat, în care imaginația se trezește brusc, în care simțurile se activează, în care ai vrea să petreci o viață și ceva. Iar altă bucățică mare din dragostea mea pentru acest loc se îndreaptă spre o cameră de la mansardă, mansarda perfectă, o fereastră spre cer.

Cincșor Case de Oaspeți

Aș putea continua încă sute de rânduri să vă povestesc desprea cest loc, dar tare mi-ar plăcea să-l descoperiți și voi, să-l treceți prin propriul filtru, să-l percepeți cu proprii ochi și să vă lăsați seduși și inspirați.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *